Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor făcute de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Această mișcare ar putea contribui la reducerea presiunii exercitate asupra întregului sistem energetic național. Repornirea vine după o perioadă de indisponibilitate a unităților de la Cernavodă, care a afectat echilibrul producției de electricitate în perioada de vară.
Situația critică a început în timpul verii, când ambele reactoare au fost obligate să fie închise, primul la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Cristian Bușoi a menționat că această lipsă de capacitate de producție va genera presiune asupra prețurilor în toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Deși se speră o redeschidere la începutul lunii viitoare, nu în luna octombrie, acest lucru ar putea calma parțial situația actuală.
Totuși, fostul secretar de stat a subliniat că repornirea unui reactor nu va determina automat o scădere a prețurilor la electricitate pentru consumatori. Prețurile rămân relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european. Atât timp cât o mare parte din electricitatea din România se tranzacționează pe PZU, fără o trecere către contracte pe termen lung pentru industrie, volatilitatea va persista sub influența piețelor externe.
În ceea ce privește costurile, Cristian Bușoi a precizat că România nu are cele mai mari tarife absolute din Uniunea Europeană. Totuși, dacă prețul este ajustat la puterea de cumpărare a populației, România poate fi considerată având cel mai mare preț la electricitate din UE. În primul semestru din 2026, România se situa pe locul 9 în Uniunea Europeană pentru prețurile absolute la electricitate pentru populație, în timp ce prețul pentru industrie a fost de aproximativ 110 euro/MWh în 2025.
Problema prețurilor ridicate la energie este una europeană, fiind influențată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Cristian Bușoi a avertizat că aceste costuri mari afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la scumpirea produselor, având efecte asupra inflației. De asemenea, el a observat că, deși proiectele private și prosumatorii au extins sistemul, investițiile companiilor de stat și acțiunile instituțiilor publice ar fi putut avansa mult mai rapid.
Contextul energetic european este marcat de o volatilitate ridicată, în special în ceea ce privește resursele de combustibil. Recent, prețul gazelor naturale a atins pragul de 100 de euro/MWh în Europa, o valoare înregistrată pentru prima dată de la criza energetică din 2022. Această evoluție a prețurilor la gaze influențează indirect și costurile de producție ale electricității, afectând stabilitatea economică a întregii regiuni.