Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a oferit detalii privind procesul de reluare a funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, care a fost afectată de condițiile hidrologice. Oficialul a menționat că un termen de aproximativ două săptămâni reprezintă o estimare realistă pentru reluarea activității. Conform declarațiilor sale, unul dintre cele două reactoare ar putea fi pornit în jurul datei de 15 noiembrie, însă acest calendar depinde strict de evoluția factorilor naturali.
Dumitru Chisăliță a subliniat că, deși debitul Dunării a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele două săptămâni, procesul de repornire nu poate fi instantaneu. Ministrul a explicat faptul că prognozele actuale sunt baza acestui calendar, dar a avertizat că orice schimbare a acestora poate duce la o decalare a termenului stabilit. Acest lucru ar putea însemna fie o pornire mai rapidă, în decurs de 10 zile, fie o amânare de mai multe săptămâni.
Situația actuală a centralei este critică, deoarece unitatea este oprită complet din data de 13 august, din cauza debitului scăzut al Dunării. Această întrerupere a funcționării a început treptat, primul reactor fiind oprit încă din 28 iulie. Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă deține un rol strategic în sistemul energetic național, asigurând aproximativ 20% din totalul producției de energie electrică din România.
Pe lângă aspectele tehnice legate de repornire, cercetătorul Mihai Adamescu a avertizat asupra severității crizei de apă de la Dunărea, care a început în iulie. Acesta a indicat faptul că episoadele cu debite extrem de mici ar putea deveni tot mai frecvente și ar putea avea efecte asupra naturii, a transporturilor și a economiei. Conform expertului, această criză a Dunării s-ar putea prelungi până la începutul anului 2027 sau chiar mai mult.
Evoluția debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea reactoarelor de la Cernavodă, deoarece acestea depind de cantitatea de apă disponibilă pentru răcire. Când nivelul apei scade sub pragurile de siguranță, continuarea producției devine imposibilă din motive tehnice și de protecție a infrastructurii. Monitorizarea constantă a trendurilor hidrologice este esențială pentru a stabili dacă prognoza de la jumătatea lunii noiembrie va fi respectată sau dacă vor apărea întârzieri suplimentare.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă reprezintă pilonul principal al mixului energetic românesc, contribuind la stabilitatea rețelelor de distribuție prin producția de bază. Capacitatea sa de a genera energie electrică este vitală pentru menținerea echilibrului între cerere și ofertă pe piața internă. Orice perioadă de oprire a reactoarelor impune o gestionare atentă a resurselor energetice pentru a evita creșterile bruște ale prețurilor sau riscurile de aprovizionare.