Una dintre unitățile de la Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea fi remisă în funcțiune în jurul datei de 15 noiembrie. Această posibilitate a fost comunicată de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, în funcție de menținerea prognozelor actuale privind debitul Dunării. În prezent, ambele reactoare ale centralei sunt oprite din cauza nivelului scăzut al apei, o situație care a afectat capacitatea de producție a complexului nuclear.
Deși debitul Dunării a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele două săptămâni, acest fenomen nu este suficient pentru a permite repornirea imediată a reactorului. Dumitru Chisăliță a menționat că termenul de aproximativ două săptămâni este unul realist, însă a subliniat că orice schimbare în prognozele meteorologice sau hidrologice ar putea devansa sau întârzia acest proces de reluare a funcționării.
Situația actuală a centralei este consecința unor opriri controlate efectuate în perioada verii. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august, tot din cauza deficitului de apă de la Dunăre. În perioada de funcționare normală, centrala de la Cernavodă contribuie la asigurarea a aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse pentru Sistemul Energetic Național.
Măsurile hidrotehnice care au fost analizate începând cu luna vara pentru a suplimenta apa la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au oferit rezultatele scontate. Dumitru Chisăliță a explicat că procesul pare blocat, menționând că printre soluțiile tehnice discutate se numără și devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala. Ministrul urmează să viziteze locația în această săptămână pentru evaluarea directă a situației.
Centrala Nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru stabilitatea energetică a țării, oferind o bază de producție constantă și fără emisii de carbon. Capacitatea sa de a furniza o parte semnificativă din electricitatea consumată în România este esențială pentru echilibrul sistemului național, motiv pentru care orice perioadă de oprire a reactoarelor impune monitorizarea atentă a resurselor de apă necesare proceselor de răcire.
Evoluția debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea infrastructurilor care utilizează apa pentru răcire sau producție hidraulică. Nivelurile scăzute ale fluviului pot afecta nu doar centralele nucleare, ci și capacitatea de generare a energiei prin metode hidroenergetice, influențând astfel prețurile și disponibilitatea energiei pe piața internă.