Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025 evidențiază o perioadă de vulnerabilitate energetică pentru România. În acest context, producția internă de energie primară a înregistrat o scădere, în timp ce importurile de resurse au avansat semnificativ. Această evoluție este însoțită de o creștere a exporturilor, semnalând un dezechilibru în gestionarea resurselor naționale care ridică semne de întrebare privind consolidarea independenței energetice a țării.
Producția de energie primară a scăzut cu 2,4%, ajungând la 20,564 milioane tep. Această diminuere reprezintă un deficit de 506.000 tep față de nivelul din 2024, fiind cauzată de scăderea producției de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și a energiei electrice din surse regenerabile. În paralel, resursele provenite din hidroenergie, eolian, solar fotovoltaic și căldură nucleară au înregistrat, la rândul lor, o scădere de 2% în perioada analizată.
Importurile de resurse energetice au cunoscut o majorare de 10,6%, fiind susținute în principal de un avans de 75% la nivelul importurilor de gaze naturale utilizabile. De asemenea, importurile de țiței au crescut cu 7,9%, în condiția în care cele de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere cu 9%. Resursele totale de energie disponibile au ajuns la 42,8 milioane tep, o creștere de 1,9% față de anul precedent.
Exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au crescut cu 20,9%, atingând un volum de 9,053 milioane tep în 2025. Această cifră reprezintă un avans de 1,567 milioane tep peste nivelul raportat în 2024. Deși exporturile cresc în timp ce producția scade, datele nu permit o concluzie directă privind impactul acestora asupra consumului intern fără o analiză detaliată a fluxurilor de electricitate și a momentelor în care s-au realizat aceste tranzacții.
Consumul final energetic al economiei a stagnat, înregistrând o scădere minimă de 4.000 tep. Totuși, structura acestuia a suferit schimbări majore: consumul populației a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar în alte ramuri economice acesta a avansat cu 8,1%. În opoziție, consumul din industrie a scăzut drastic cu 15,8%, iar cel din agricultura și silvicultură a înregistrat o scădere de 21,1%, reflectând o presiune energetică neuniformă.
Consumul intern brut de energie a scăzut cu 1,9%, iar la nivel individual, acesta a ajuns la 1.569 kg echivalent petrol, fiind cu 1,8% sub nivelul din 2024. Această scădere a consumului per locuitor poate fi influențată de evoluția economică generală sau de modificările din structura producției, nereprezentând neapărat o îmbunătățire a eficienței energetice a sistemului național.